Afectiunile gastrice si ulceroase

Gastritele toxialimentare se trateaza cu ceaiuri de musetel, menta, roinita si coada-racului, indulcite cu miere de albine. La acestea se adauga o cura cu otet de mere, diluat in apa (2 lingurite la 200 ml) din care se bea cate o lingura la intervale de 5 minute pana la incetarea durerilor.

Gastritele foarte dureroase se amelioreaza cu ceaiuri calmante care contin herba de mataciune, pelin si coada-racului, flori de siminoc, musetel si coada-soricelului, radacini de tataneasa, valeriana, gentiana si obligeana, seminte de anason, chimion si fenicul. Efect imediat are si o cana cu apa calda si purificata prin 6 fierberi repetate, bauta inainte de mese.

Gastritele alcoolicilor sunt remediate cu decocturi din frunze de roinita, seminte de fenicul si radacini de lemn-dulce, cate 3 cani de ceai cald pe zi.

Gastritele cu hemoragii interne, care constau din  eliminarea de  sange de culoare inchisa (brun-negru) din cauza reactiei cu acidul clorhidric din sucul gastric , se trateaza cu un decoct din scoarta de stejar, radacini de troscot, flori de musetel si herba de traista-ciobanului si urzica vie.

In toate tipurile de gastrite, mai ales in cele hipoacide, se recomanda sa se bea cate un paharel de 50 g  miere de albine, de 3 ori pe zi, cu 30 minute inainte de mesele principale. Cura va dura 1-2 luni, de preferat fiind mierea de munte si de faneata, avand efecte in normalizarea activitatii secretorie si motorie a stomacului. 
 

2. Bolile ulceroase

Sunt dereglari ale mucoasei stomacului, cu evolutii agravante prin erodarea straturilor profunde, pana la formarea unei rani deschise (nisa). Statisticile arata ca aprox. 10-12 % din populatia Romaniei sufera de ulcere cu intensitati variate, localizate fie la nivelul curburii interioare a stomacului (ulcer gastric) fie la nivelul bulbului duodenal (ulcer duodenal).In ansamblu, ulcerele gastrice sunt de 2 ori si jumatate mai frecvente decat ulcerele duodenale. Pe grupe de varsta, ulcerul gastric apare mai frecvent la 40-45 ani iar ulcerul duodenal apare intre 35-40 ani. Riscul imbolnavirii creste de 2-3 ori la persoane din familii cu ascendenti bolnavi de ulcer, ceea ce dovedeste a fi o componenta genetica care se mosteneste, mai mult la persoane cu grupa sanguina O.

Ulcerul gastric este o boala foarte frecventa, afectand circa 300 milioane din populatia globului, de 4 ori mai mult la barbati decat la femei. Cauzele declansarii ulcerului gastric se gasesc, in primul rand, intr-o veche gastrita acida, netratata corespunzator, in agresiunea excesului de acid clorhidric, in vascularizarea locala insuficienta, consumul de alimente acide, carne insuficient prelucrata termic, mese luate la ore neregulate si nerespectarea unor reguli stricte de igiena (spalatul pe maini inainte de mese). Alti factori favorizanti sunt: alcoolurile tari si fumatul excesiv, stresul nervos, tulburari afective si suprasolicitari intelectuale, alimente bogate in grasimi si puternic condimentate, mancatul in graba fara mestecare completa, surse poluate de apa, consumul in exces a unor medicamente de sinteza chimica (cortizon, aspirina, paracetamol, fenilbutazona) si mai ales a medicamentelor antiinflamatoare nesteroidice (ibuprofen, diclofenac, indometacin) care maresc riscul arsurilor si al sangerarii gastrice. Atentie la consumul conservantilor acizi care se pun in gemuri, compoturi sau conserve.

Simptomele bolii se manifesta prin dureri violente si arsuri in epigastru, cu iradieri in spate, la stanga liniei mediane, la 1-2 ore dupa mese. Exista o periodicitate a durerilor, atat in cursul zilei (dimineata, seara si in nocturna la orele 1-4) cat si cu caracter sezonier in timpul anului (mai frecvente primavara si toamna). Durerile sunt insotite de indigestii, greata, varsaturi (adesea cu sange sau bila), uneori cu constipatie si anorexie (lipsa poftei de mancare).

Intre crizele dureroase exista o perioada de acalmie ce poate dura cateva zile sau cativa ani, ceea ce determina ca bolnavul sa considere ca s-a vindecat si reia, in mod gresit, tutunul, cafeaua si alcoolul. Astfel perioadele de acalmie se scurteaza, durerile se accentuiaza si se ajunge la complicatii grave ca varsaturi cu sange, scaune negre (melene), perforatii in peritoneu si cancer gastric.

Ulcerul duodenal este mai frecvent la barbati si se localizeaza in bulbul duodenal, putin la dreapta liniei mediane. Durerile apar la 2-4 ore dupa mese, uneori noaptea si se continua prin greturi si varsaturi. Dupa patrunderea in profunzimea tesuturilor se pot produce hemoragii ulceroase, steatoza pilorica si duodenala.

Ulcerul peptic este o forma bacteriana cauzata de microbul Helicobacter pylori care declanseaza peste 80 % din ulcerele gastrice si peste 95 % din ulcerele duodenale. Microbul adera pe fata interna a stomacului si produce unele substante care distrug mucoasa si celulele epiteliului, evoluand spre ulceratii cu dureri si hemoragii digestive.

Cancerul gastric este cea mai grava forma de evolutie a ulcerului gastric, din fericire cu o frecventa rara. Apare mai des in Japonia si in tarile nordice. In tara noastra aceasta afectiune este mai raspandita in judetele Harghita, Mures, Timis, Arad si Brasov, in deosebi la persoanele din grupa sanguina A, la cele cu polipi gastrici sau cu operatii anterioare de ulcer. Boala este cauzata de consumul unor alimente conservate cu ajutorul unor chimicale acide.

Simptomele cancerului gastric constau din dureri difuze, mai ales nocturne, greturi, diaree, hemoragii digestive, lipsa poftei de mancare, anemie si scaderea rapida in greutate.
 

Tratamentele fitoterapeutice

Se bazeaza pe utilizarea speciilor medicinale cu efecte cicatrizante la nivelul niselor, emoliente si protectoare in refacerea mucoaselor afectate de excesul de acid clorhidric din sucul gastric.

In uz intern cele mai eficiente sunt curele de lunga durata folosind zilnic, inainte de mesele principale, infuzii de galbenele, luate separat sau in amestecuri cu tataneasa, musetel, coada-soricelului, patlagina, nalba, lavanda, roinita, papadie, pir, iarba-talharului, troscot, sovarv.  

Este foarte eficace maceratul din radacina de tataneasa, imbogatit cu alantoina, care contribuie la cicatrizarea niselor in cateva saptamani. In ulcerul duodenal cu hemoragii interne (melene) se recomanda speciile medicinale care au proprietati emoliente si antibiotice, reactii alcalinizante si contin vitamine regeneratoare (galbenele, rachitan, iarba-talharului, patlagina, musetel, obligeana, sunatoare si ienupar).

Bune rezultate se obtin cu amestecul din ulei de galbenele si ulei de sunatoare din care se ia cate o lingura dimineata si seara, cu 30 minute inainte de mese, timp de 20 de zile, avand actiuni cicatrizante, antiseptice si antiinflamatoare.

In tratamente externe sunt recomandate comprese si cataplasme cu bitter suedez in perioadele de criza sau cataplasme puse pe zona epigastrica cu terci de tataneasa si coada-calului sau cu frunze de varza. Inainte de aplicarea cataplasmei se unge zona cu ulei sau unguent de galbenele.

Specialistii francezi recomanda si baile de maini si picioare, dimineata pe nemancate si seara, inainte de culcare, cu decoct din flori de paducel, toporasi, musetel si mac, frunze de salvie, mur, urzica vie, nalba mare si pir.
 

Apiterapia

Pentru ulceratii ale stomacului se recomanda:
- cura cu polen (cate 2 lingurite de 2 ori pe zi inainte de mese);
- propolis (2 g pe zi sau cate 20 picaturi de tinctura, de 2 ori pe zi, in 6 linguri cu apa sau ceai).
 

Regimul alimentar

Se recomanda mese mici, egale cantitativ, repetate de 4-5 ori pe zi, la ore regulate, ultima inainte de ora 20. In timpul meselor se impune o ambianta placuta si evitarea discutiilor tensionate.

Daca ficatul si vezica biliara functioneaza bine, in primele 2 zile se consuma frisca batuta cu mult zahar fara a se bea nimic. In ziua a 3-a se bea ceai de musetel, salvie sau frunze de nalba iar din ziua a 4-a se mananca normal considerand ca ulcerul s-a vindecat.

Daca ficatul si vezica biliara nu sunt sanatoase, in fiecare zi se beau 1-2 cani de ceai din frunze de nalba sau flori de galbenele, timp de un an intreg, precum si alimentele admise.

O atentie deosebita se acorda curei de dezintoxicare a organismului, folosind seminte de dovleac putin prajite si nesarate (4-5 pumni pe zi) si se bea un bors preparat din tarate de grau (la 2 litri bors se adauga 2 litri apa, ½ kg miere de albine si o lamaie taiata in doua) din care se consuma 1,5 – 2 litri pe zi. Toxinele din corp vor fi eliminate prin transpiratie.

Alta cura va utiliza un macerat din amestecul, in parti egale, cu zeama de lamaie, alcool 40 %, miere de salcam si ulei de masline; se pastreaza la rece si se administreaza cate 50 ml de 3 ori pe zi, cu 10-15 minute inainte de mese.

In afara momentelor de criza se recomanda consumul zilnic de albumine, glucide solubile si amidon, sub forma de piure de cartofi cu continut alcalin (care va neutraliza excesul de aciditate), carne fiarta de pui sau de vita, supe de legume, lapte, iaurt, chefir, branzeturi proaspete, cas dulce, urda, oua moi, sucuri de legume (morcov, telina, sfecla rosie, varza, cartofi cruzi), paine uscata si prajita, paste fainoase bine fierte, orez, grau germinat, fulgi de ovaz, biscuiti, mamaliga prajita, gelatina, sucuri si compoturi din fructe neacide (mere, pere, gutui, caise, piersice, cirese, agrise) putin indulcite. Se propune o cura de 1-2 zile pe saptamana cu fructe coapte sau rase.

Alimentele interzise in consum sunt : alcool, tutun, exces de cafea, condimente excitante, supe concentrate de carne, prajeli, fripturi la cuptor din carne de porc, vanat, slanina, untura, mezeluri, afumaturi, conserve, sosuri cu rantasi, icre, peste prajit, omleta, branzeturi grase, legume bogate in celuloza (ceapa, usturoi, castraveti, fasole uscata, mazare) care sunt greu digerabile, acrituri, sare in exces, oteturi, aluaturi proaspete, paine neagra proaspata, dulceturi, marmelade, inghetate, condimente in exces, hrean, mustar, piper si fructe tari (alune, nuci, migdale etc). Se exclud categoric alcoolurile tari, tutunul, cafeaua, cacao, ciocolata, bauturile fierbinti si racoritoarele cu cofeina (de tip Coca-Cola) si abuzul de medicamente de sinteza.

In timpul mesei nu se beau lichide iar dupa masa bolnavul va sta culcat cu o compresa calda sau cataplasma cu faina de porumb pe abdomen.

In cursul regimului alimentar este obligatorie multa rabdare si perseverenta, deoarece este posibil ca durerile ulceroase sa reapara chiar dupa 6-7 luni cu aceiasi intensitate.
 

Regimul de viata

Se impune o perioada de liniste pentru crutarea sistemului nervos, cu repaus fizic si intelectual, chiar cu sedere in pat (15-20 zile) in perioada evolutiva. Echilibrul nervos va fi mentinut prin vizionari de filme, auditii muzicale si citit in  biblioteci sau plimbari si sport in aer liber. Se impune evitarea profesiilor care cer un surmenaj fizic si psihic, cu incordari nervoase si tensionate. In timpul de odihna se va respecta somnul zilnic de minim 8 ore.

Viata trebuie sa fie ordonata prin alternanta dintre orele de munca cu cele de relaxare. Saptamanal se face o baie calda de 15 minute in care se introduc plante de roinita, rostopasca, fan, flori de rozmarin sau esenta de brad.

In fazele dureroase se aplica, zilnic, cataplasme calde cu namol, lut, ceapa rasa sau parafina, tinute 10-20 minute pe abdomen iar in perioadele cu hemoragii interne se pun comprese reci sau pungi cu gheata pe abdomen tinute 2-3 ore. Tot in caz de hemoragii interne (melene) se va face o injectare cu vitamina K.

In unele cazuri se impune repararea danturii defecte pentru a asigura o masticatie buna si o igiena dentara zilnica, urmarind evitarea infectiei cu bacteria  Helicobacter pylori, dezvoltata la nivelul placii dentare.
 

Tratamentul balneoclimateric

Se recomanda numai in perioada de acalmie, fara dureri, in statiunile Olanesti, Calimanesti, Caciulata, Borsec, Sangiorz, Slanic-Moldova, Strunga, Malnas, Tinca, pe o durata de 21-30 de zile. Ca ape minerale imbuteliate, folosite la domiciliu, se pot consuma apele alcaline, cloro-sodice sau sulfurate pentru gastritele hiperacide si apele minerale din Olanesti, Covasna, Zizin, Borsec, luate cu 30 minute inainte de mese, pentru gastritele hipoacide.