Acest site folosește cookie. Continuarea navigarii reprezinta acceptul dumneavoastra.

Horoscopul săptămânii

Rolul vitaminelor E şi A în sănătatea ta

Publicat de Constantin Milică 03.11.2008 0 Opinii Sanatate,Vizualizari: 1492

Autor: Prof. Univ. Dr. ing. Constantin Milică
Prin efectul antioxidant, vitamina E protejează membranele celulare, menţine integritatea celulelor contra acţiunii destructive a radicalilor liberi şi descompune toxinele solubile în grăsimi. În acest mod se previn multe forme de cancere (digestive, ovariene şi de sân) şi se încetinesc procesele de îmbătrânire.
În bolile oftalmologice previne apariţia cataractei şi evită pierderea acuităţii vizuale. Distrofiile musculare şi osoase, precum şi durerile provocate de osteoporoză şi poliartroze, pot fi ameliorate cu vitamina E datorită efectului antiinflamator.

În afecţiunile dermatice, vitamina E accelerează refacerea ţesuturilor lezate, vindecarea leziunilor şi arsurilor şi previne diverse infecţii, inflamaţii şi tumori. Stimulând reacţiile imunitare, vitamina E întârzie apariţia petelor maronii de bătrâneţe de la suprafaţa pielii.

În combaterea factorilor generatori de radicali liberi, vitamina E reduce vătămările produse de smogul din atmosferă, protejând plămânii şi prevenind emboliile pulmonare.

Alte efecte benefice sunt constatate în ameliorarea crizelor bolii Parkinson, în adenomul de prostată şi în reducerea colesterolului „rău“-LDL precum şi a glicemiei din diabetul zaharat.

Unde găsim vitamina E ?

Sursele naturale de vitamină E: surse vegetale: germeni de cereale, seminţe de floarea soarelui, uleiuri vegetale (de soia, porumb, susan, floarea soarelui), margarină vegetală, ulei de cătină albă, alune, nuci, afine, banane, migdale. Dintre legume (de preferat de culoare verde) sunt indicate: salata verde, spanac, pătrunjel, varza de Bruxelles, mazăre crudă); surse animale: produse lactate, gălbenuş de ou, ficat şi untură de peşte.

 


Acţiunile benefice ale vitaminei A

Vitamina A (retinol) prezintă un puternic rol antioxidant, distrugând radicalii liberi cauzatori de boli grave, Acţiunile terapeutice ale vitaminei A sunt multiple. În primul rând, protejează organismul contra cancerului cerebral şi a cancerului de piele. Explicaţia constă în stimularea sistemului imunitar, cu rol de distrugere a unor tipuri de virusuri care provoacă infecţii virale, bacteriene şi parazitare. Această vitamină accelerează producerea de leucocite (globule albe) din sânge şi producerea de anticorpi care distrug agenţii patogeni intruşi.

La nivelul ochilor îmbunătăţeşte acuitatea vizuală şi capacitatea de adaptare la regim de obscuritate. În plus, înlătură tulburările de vedere provocate de retinopatie, cataracte şi glaucom.

În afecţiunile pulmonare protejează plămânii împotriva acţiunii nocive a fumului de ţigară, a smogului din atmosferă şi a bacilului Koch – declanşatorul foarte periculos al tuberculozei.

În bolile interne cu insuficienţă de absorbţie vitaminică la nivel gastrointestinal şi cerebral are efecte favorabile în ciroză hepatică, diabet zaharat, fibroză chistică, hipertiroidie (boala Basedow), leucemie şi accidente cardiovasculare.

Persoanele care consumă beta-caroten natural (morcov) au un risc de două ori mai redus de a face congestie cerebrală şi infarct cardiac.

Vitamina A este indispensabilă în funcţionarea armonioasă a aparatului genital prin reglarea metabolismului hormonilor steroidici, implicaţi în producerea spermatoizilor şi a ovulelor.

În afecţiunile dermatice are efecte de protejare a pielii care suferise o cheratizare accentuată sau unele boli epiteliale cum sunt acneea, ihtioza şi psoriazis.

Surse naturale de vitamina A

Ca surse vegetale de mare valoare pot fi menţionate unele legume şi fructe. Dintre legume, mai bogate în beta-caroten sunt: morcovul, spanacul, salata verde, ardeiul gras, pătrunjelul, varza, broccoli, conopida, tomatele, tărâţe şi germeni de grâu, prazul, usturoiul. Fructele bogate în vitamina A sunt: caise proaspete, pepene galben, dovleac, portocale, nectarine, mango, banane, afine, agrişe, mure, cireşe şi măceşe.

În cantităţi mai reduse se află în fasole verde, mazăre verde, sfeclă roşie, gulii, piersici şi coacăze. De remarcat că produsele viu colorate sunt mai bogate în vitamina A. În acest sens s-a observat că frunzele verzi de la salată sau varză, mai bogate în clorofilă, conţin o cantitate de 30 de ori mai mare decât frunzele etiolate din interior.

Dintre sursele animale, mai bogate în vitamina A sunt: ficatul de peşte şi de la alte animale (vită, găină), untura de peşte, unt, margarină, frişcă, gălbenuş de ou, lapte şi brânzeturi. S-a constatat că laptele de la vacile care consumă iarbă proaspătă în timpul verii este mai bogat de 10 ori în vitamina A decât laptele de la vacile hrănite cu fân uscat în timpul iernii.

Autor: Prof. Univ. Dr. ing. Constantin Milică
Articol publicat in ziarul LUMINA din 03.11.2008

preluare din farnacia-verde.ro

Opinia ta