Boala Alzheimer

Tratamentele bolii Alzheimer sunt greu de aplicat intrucat nici pana astazi nu exista criterii de mare exactitate pentru diagnosticare. Este necesara o biopsie cerebrala, completata cu studiul unor markeri neurobiologici. Recent a fost elaborata o metoda perfectionata de diagnosticare precoce a B.A. folosind testul Sym-Path, descoperit in Canada de Andree Roberge, prin determinarea cantitativa a unei proteine care este secretata de sistemul nervos simpatic in conditii de stres cronic. Metoda este cu atat mai necesara cu cat se constata imbatranirea populatiei, atat pe glob cat si la nivelul fiecarei tari.

Tratamentele fitoterapeutice

Recomanda retete cu plante medicinale care stimuleaza activitatea cerebrala si protejeaza organismul impotriva evolutiei bolii Alzheimer.

• Decoct din 40 g frunze uscate de Gingko biloba la 1 litru de apa; se fierbe la foc mic timp de 1 ora, intr-un recipient inchis si se beau 3 cani pe zi, avand efecte protectoare la nivelul celulelor neuro-senzoriale ale creierului si in cazul imbatranirii premature a creierului.
• Infuzie din 5-10 g frunze uscate de saschiu (Vinca minor) la 500 ml apa clocotita; se infuzeaza 10 minute si se beau 2-3 cesti pe zi. Continutul ridicat de vincamina are efecte de stimulare a facultatilor mentale, de marire a debitului sanguin prin capilarele cerebrale si de oxigerare a tesuturilor irigate cu sange.
• Infuzie din ceaiul verde cu actiune benefica in tratatarea maladiei Alzheimer avand efect in reducerea continutului de beta-amiloid care genereaza placile senile.
• Decoct din amestec de 20 g frunze uscate de Gingko + 20 g frunze uscate de saschiu la 1 litru de apa rece; se fierbe 30 minute, se infuzeaza 15 minute si se beau 2-3 cani pe zi pentru stimularea functiilor memoriei degradate.
• Macerat din 1 lingura frunze + flori + fructe de paducel la 250 ml apa rece care se lasa acoperit timp de 12 ore; se beau 2 cani pe zi in cazuri mai simple de uitare si lapsus.Reteta autorului: Banuti (Belis), Gingko, saschiu (Vinca), rozmarin, busuioc, cicoare, paducel si salvie, cu adaus de Bitter suedez (1 lingurita la cana).

Apiterapia

Recomanda un preparat din miere de albine, propolis si polen, in amestec cu fructe de catina alba.

Regimul alimentar

Atat persoanele suferinde cat si cele sanatoase trebuie sa stie ca, dintre toate componentele organismului, creierul este cel mai mare “gurmand”, necesitand o mare cantitate de energie pentru materia cenusie in care lucreaza, fara intrerupere, peste 100 miliarde de celule nervoase, fiecare celula fiind legata de cate 10.000 de neuroni. In fiecare secunda, creierul, bine hranit, primeste sau transmite milioane de informatii sau mesaje.

Desi creierul uman cantareste numai 2-3% din greutatea corpului, el consuma circa 20% din energia inmagazinata zilnic prin alimentatie. Aceste cifre demonstreaza existenta unei legaturi stranse intre capacitatea de gandire si cantitatea sau calitatea alimentelor ingerate.

Un meniu dedicat intaririi memoriei, a puterii de concentrare si a creativitatii, implica o cura de sucuri si cruditati timp de 2 luni din care sa nu lipseasca sucul de morcov (150 ml de 3 ori pe zi, cu 10 minute inainte de mese), sucul de mere (200 ml de 2 ori pe zi, la orele 10 si 16) si sucul de portocale (minim o jumatate de pahar zilnic). Aceste sucuri actioneaza in reducerea riscului atacurilor cerebrale si al tensiunilor intelectuale, ca urmare a continutului ridicat in vitamine (mai ales C).

In functie de sezon, cura se completeaza cu capsuni si fragi (minim 150 g pe zi) care atenueaza stresul cotidian, dand un sentiment de confort spiritual, datorita continutului in lecitine.

Unele legume (broccoli, varza, telina, cartofi, ceapa, ridichi) stimuleaza memoria deteriorata si previn evolutia maladiei Alzheimer prin efectul contra oboselii psihice si a surmenajului intelectual.

La persoanele care si-au pierdut o parte din functiile intelectuale se recomanda fructe de ananas (pentru actori si muzicieni) si banane (pentru sportivi de performanta la care s-au diminuat calmul si increderea in fortele proprii).

O recomandare a cercetatorilor francezi este corelata cu efectul consumului saptamanal de peste, fructe de mare (scoici, creveti –100 g zilnic) si ulei de peste oceanic (in capsule) care contine un important poliacid gras nesaturat de tip Omega-3. Aceste produse reduc substantial riscul bolii Alzheimer prin protejarea vaselor de sange si prin regenerarea celulelor nervoase deteriorate.

Nu putem exclude consumul la masa a unui pahar de vin rosu (nu mai mult !) care previne aparitia B.A., prin reducerea incidentei afectiunilor psihice si neurologice.

In regimul de alimentatie, la persoanele in varsta de peste 60-65 de ani,se va asigura plafonul necesar de vitamina B9 (acid folic), existent in legume verzi (spanac, salata, stevie, patrunjel, ceapa verde, broccoli, papadie) precum si in porumb, ficat de pui si de vita. Aceasta vitamina intervine in sinteza mai multor neuro-transmitatori si participa la buna functionare a creierului.

Se exclud din alimentatie carnea de porc, grasimile animale, cafeaua, bauturile alcoolice in exces, zaharul alb si produsele zaharoase precum si adausurile de excitante, coloranti chimici si stabilizatori, care pot provoca pierderi de memorie, autism si boala Alzheimer. Chiar si painea alba ar trebui sa fie inlocuita cu paine neagra, de secara sau Graham.

Regimul de viata

Persoanele atinse de B.A. au nevoie, in mod obligatoriu, de suportul fizic si moral al familiei, devenind complet dependente de anumite persoane pentru ingrijire permanenta, de zi si noapte.

Bolnavii prezinta unele dereglari grave de comportament cum ar fi:

 alegerea gresita a tinutei vestimentare in functie de conditiile din an si de zi;
 nerespectarea ordinei firesti la imbracare si la incheierea nasturilor;
 modul anormal de alimentatie si de folosire a tacamurilor;
 tulburari grave de limbaj cu semne de afazie (folosirea gresita a cuvintelor pana se ajunge la tacere incapatanata si la mutenie);
 apatie generala cu stare de indiferenta fata de activitatile din jur;
 semne de aplazie cu tulburari de mers si de echilibru pana la pasi tarsaiti, datorita atrofierii muschilor;
 teama de singuratate si de intuneric;
 uitarea numelui celor din familie, a datelor calendaristice, dificultati de calcul in operatii aritmetice simple si reducerea vocabularului la cateva cuvinte plasate haotic;
 incontinenta urinara si de scaun.
La bolnavii de Alzheimer apar adesea crize convulsive si dorinta de vagabondaj, cu plecari de acasa in necunoscut, fara a-si aminti adresa locuintei. Recent, a fost lansata, la Paris, o bratara-telefon numita “colomba” porumbel voiajor, care poate fi purtata de bolnavi pentru a fi depistati in ratacirile lor.

Persoanele angajate pentru asistenta permanenta trebuie sa fie “tari” sub aspectul energiei fizice si psihice. Ele trebuie sa faca fata multor probleme de natura emotionala, sociala, fizica si economica. Aceste persoane se vor atasa cu toata dragostea de bolnav si vor urmari  cu atentie  simptomele acestei boli pentru a interveni la timp, intrucat orice intarziere ar putea avea efecte grave. Merita sa mentionam ca, in prezent, 70.000 de femei din Romania acorda ingrijiri de inalta calitate persoanelor varstnice si bolnavilor  neurologici din Italia, fiind deosebit de bine apreciate de forurilor italiene pentru prestatiile efectuate. Daca se vor asigura resursele financiare corespunzatoare, vor putea beneficia de aceasta asistenta medicala si bolnavii din Romania,  utilizand personal autohton de calitate.

Realitatile prezente arata ca in conditiile socio-economice din Romania nu poate fi asigurata diagnosticarea decat la 30% dintre pacientii romani suferinzi de Alzheimer si numai 10% dintre acestia pot sa beneficieze de un tratament corespunzator normelor internationale. Aceasta situatie este datorata faptului ca la Casa de Asigurari de Sanatate nu exista programe nationale de subventionare a bolilor de memorie.

Ce masuri se pot lua ?

Experienta indelungata a demonstrat ca trebuie exclusa ideea internarii in spitale de boli nervoase intrucat bolnavul va fi puternic traumatizat intr-un cadru nou de viata, inconjurat de persoane total necunoacute.In primul rand se va urmari respectarea unui program de antrenare permanenta a memoriei, atentiei si gandirii printr-o gimnastica a mintii care sa-i mentina creierul in stare activa. Bolnavul va fi indemnat sa se implice mai mult in viata cotidiana, alaturi de familie, si sa exercite activitati recreative, intelectuale, fizice si sociale care ii vor intarzia evolutia bolii, indiferent de gradul de scolarizare anterioara sau de profesia exercitata.In aceste activitati se includ lecturile din orice domeniu, studiul limbilor straine, dezlegarea cuvintelor incrucisate. Urmeaza indemnul de a comenta, cu propriile argumente, evenimentele curente, subiectele cartilor citite si a filmelor vizionate la T.V. Prin repetitii se va asigura consolidarea in memorie a noilor evenimente si informatii, implicand astfel neuronii din creier sa sintetizeze noi proteine si acizi nucleici, cu rol de transmitatori.Dupa efectuarea unor exercitii fizice timp de 30 minute, cel putin de doua ori pe saptamana, combinat cu mersul zilnic pe jos, minim 3 km, este binevenit un program de masaj usor si baie generala, urmat de un somn adanc si odihnitor, care sa permita recuperarea multor amintiri pierdute.

* * * * *

Cu tot pesimismul general care considera boala Alzheimer drept incurabila se depun, in prezent, mari eforturi pentru elaborarea viitoarelor strategii de investigare a evolutiei maladiei si de gasire a unor solutii terapeutice, eficace de tratament si de stopare a influentei factorilor  de risc.

sursa articol: farmacia-verde.ro