Acest site folosește cookie. Continuarea navigarii reprezinta acceptul dumneavoastra.
Astrograma.pro
0000-00-00 00:00:00
Autor: prof.univ.dr. Constantin MILICĂ Bronsitele sunt afectiuni maladive, acute sau cronice, ca

Bronsita

Bronsita

In faza acuta, bronsita apare atat la copii cat si la adulti, mai frecvent dupa varsta de 40 de ani.

Debutul bolii se manifesta prin febra moderata, cu temperaturi de 37-38ºC, dureri de cap, astenie, dureri musculare si transpiratii intense.

Dupa 2-5 zile apare tusea iritanta, urmata de o expectoratie mucoasa si apoi muco-purulenta, rar cu suvite de sange, raguseala si usturime in piept. Bolnavul acuza o senzatie de arsuri retro-sternale, mai accentuate din cauza tusei. Daca bronsita este tratata corect, crizele dispar spontan, fara complicatii sau sechele, dar pot sa reapara la intervale neregulate, fiind declansate de noi factori favorizanti: consumul de capsuni si oua in exces, peste, traume psihice puternice si unele boli infectioase (pojar, gripa, guturai, tuberculoza).

La nivelul cailor respiratorii superioare, unde infectia ataca mucoasa traheei, apar traheobronsite, rinosinuzite, faringite, amigdalite si laringite.

Bronsita acuta dureaza 10-15 zile, in functie de rezistenta bolnavului, copiii si persoanele varstnice vindecandu-se mai greu.

Bronsita cronica se instaleaza, treptat, prin tuse convulsiva si hiperexpectoratie muco-purulenta, galben-verzuie, cu durata de cel putin 3 luni pe an, minim 2 ani consecutiv. Pe fondul unei bronsite cronice, netratata in mod corespunzator, boala se poate complica, mai ales la copii si batrani, ducand la o febra mare (39-40ºC), astm bronsic, crize de sufocare, bronsiectazie, emfizem, bronhopatie cronica, insuficienta respiratorie si cardiaca, steatoza pulmonara, tuberculoza si cancer pulmonar. In aceste cazuri este necesara o radiografie toracica, utila pentru depistarea precoce a unui cancer bronhopulmonar si a unor patologii asociate, cum ar fi insuficienta respiratorie obstructiva. Daca expectoratia devine dificila, cu sputa hipervascoasa, se intervine cu preparate care fluidizeaza secretiile bronsice sau care prezinta actiuni bronhodilatatoare.
 

Tratamentele fitoterapeutice

Asigura prevenirea bolii si evitarea complicatiilor prin cresterea rezistentei organismului, inclusiv anihilarea efectelor produse de factorii declansatori. Fiind o afectiune foarte frecventa, experienta multiseculara a popoarelor a valorificat, din natura, numeroase specii de plante cu proprietati antiseptice, antibiotice, antiinflamatoare, bronhodilatatoare, emoliente, expectorante, tuso-calmante, antispastice, cicatrizante si antihemoragice. Aceste proprietati se datoresc continutului in antibiotice, uleiuri eterice, mucilagii si saponozide din plante, care fluidifica secretiile bronsice si calmeaza tusea.

In tratamente interne se folosesc multe specii de plante, luate separat sau in combinatii echilibrate, in functie de continutul in principii active:

Prepararea ceaiurilor se face sub forma de infuzii, decocturi sau macerate din care se consuma cate 2-3 cani pe zi sau fractionate, in mai multe reprize, cate 1-2 linguri la intervale de 2-3 ore.

Bune rezultate dau unele tincturi, siropuri si sucuri.

Tincturile in alcool 40º cu talpa gastei, tuia, podbal, obligeana, rostopasca si roua cerului (in parti egale) din care se folosesc cate 20-40 picaturi, de 2-3 ori pe zi, intre mese, timp de 1-2 luni pe trimestru.

Siropul din muguri de pin  sau de brad se prepara din 100 g muguri zdrobiti care se macereaza 12 ore in 100 ml alcool 70º; apoi se toarna 500 ml apa clocotita iar dupa 6 ore se strecoara si se adauga 650 g zahar care se dizolva la cald. Dupa completare cu apa pana la 1 litru, siropul se foloseste de catre bolnavii adulti luand cate 3 linguri pe zi, intre mese, in timp ce  copiii consuma cate 3 lingurite pe zi.

In traheobronsitele acute sau cronice se utilizeaza siropul de isop (3-5 lingurite pe zi), patlagina sau balsam de Tolu, cu rol de stimulare a expectoratiei, dezinfectant al cailor respiratorii si antiseptic la nivelul musculaturii netede bronsice.

Sucul din frunze de patlagina si lucerna (cate 50 ml din fiecare) se obtine la storcator si se amesteca cu o lingurita miere de albine si doua lingurite otet de mere. Intreaga cantitate se consuma imediat dupa preparare, procedeul repetandu-se de 4 ori pe zi, la intervale de 4 ore. Dupa 6 saptamani se constata ameliorarea sigura sau chiar vindecarea bronsitei.

Reteta autorului cuprinde un amestec de:

Tratamentele externe constau din comprese, cataplasme, bai si inhalatii.

Compresele pe piept, timp de 20-60 minute, se pun cu un prosop muiat in apa fierbinte, hrean si otet de mere sau cu decoct din paie de ovaz, dupa care se acopera pieptul cu o flanela uscata.

Cataplasma cu pasta moale din faina de mustar negru, muiata in apa calduta tinuta timp de 15 minute pe locul dureros (piept si spate), avand actiune revulsiva si de activare a circulatiei sangelui. Pentru  persoanele care suporta greu efectul mustarului se poate prepara un amestec din 50 g faina de mustar si 100 g faina de in cu apa calda (25-30ºC).

Frectie pe piept cu un amestec din ulei de ricin (2 linguri) si terebentina (1 lingura) dupa care se acopera cu o patura calduroasa.

Bai generale, de sezut, de maini si de picioare,  cu un amestec de plante (salvie, tei, nalba mare, fan, podbal, lavanda, mac, ceapa si seminte de marar), facute in fiecare seara si, eventual, dimineata, timp de 8-10 minute.

Regimul alimentar

Restrictiile in consumul de alimente incep cu un repaus alimentar absolut, inca de la debutul bolii folosind, timp de 5 zile, numai lichide calde cu  ceaiuri si sucuri de legume (cate 500 ml pe zi) in care predomina morcov, varza alba, sfecla rosie si telina. O alta reteta de sucuri contine 2-3 morcovi, 2-3 mere, 1 portocala, ½ lamaie, 1 lingura miere de albine si 150-200 ml apa. Se mai utilizeaza un amestec din suc de hrean si suc de ridichi negre din care se beau cate 2 linguri de 4 ori pe zi.

Dupa repausul alimentar se introduc in consumul zilnic cat mai multe legume (salata, varza, morcov, telina, sfecla rosie, patrunjel, ridiche neagra, tomate, ceapa verde si usturoi) precum si suc din fructe proaspete (200-300 g),   preparat din mere, gutui, afine, mure, portocale si lamai, care sunt importante surse de vitamine, saruri minerale si acizi organici. Adausul de zeama de lamaie fluidifica si elimina sputa. Merita o atentie deosebita vitaminele, in special C, care influenteaza favorabil rezistenta la infectii, sporesc capacitatea de aparare a organismului si de mentinere a starii de sanatate, cu actiune directa in producerea de leucocite in maduva rosie a spinarii  si in cresterea puterii fagocitare.

Zilnic se vor bea  2-3 cani cu lapte fierbinte in care se pun cate 50 g miere de albine iar dimineata se bea o cana cu lapte in care se fierb frunze de patrunjel si cateva picaturi suc de usturoi pentru activarea expectoratiei.

In continuare, este indicat un regim lacto-ovo-vegetarian, predominant crudivor, cu 1-2 zile pe saptamana cura de fructe proaspete. Cojile de mere nu se arunca ci se folosesc la prepararea unui  decoct. Inainte de culcare se bea o cana cu decoct din 3 mere in care s-a pus o ceapa taiata felii subtiri si fierte 20 minute intr-un litru de apa.

In fiecare zi se va consuma un sirop preparat din 2 cepe rosii cu coaja, taiate felii, care se fierb 10 minute intr-un litru de apa cu 100 g zahar; se strecoara si se bea intreaga cantitate, fractionata in mai multe reprize.

Regimul de viata

Bolnavul va locui intr-o incapere bine aerisita si umidificata cu 2 prosoape muiate in apa calda si intinse pe scaune sau pe calorifer.

Dimineata si seara va face exercitii de respiratie controlata,  timp de 3-5 minute. In cursul zilei va tine la nas o batista impregnata cu esenta de lavanda. In zilele de vara se va face cate o baie de soare. Seara se pune o compresa calda pe piept cu un prosop muiat in apa fierbinte cu putin otet care se tine  timp de 20-30 minute. Urmeaza o baie generala calda la 39ºC, timp de 10-15 minute.

Bolnavul va abandona definitiv fumatul si va evita contactul cu fumul de tigara. Pentru a elimina factorii favorizanti in evolutia bronsitei se vor indeparta din locuinta covoarele, pernele de puf si animalele de casa (pisici, caini). In cazuri agravante se va schimba locul de munca, locuinta si chiar localitatea, daca este situata intr-o zona cu grad ridicat de poluare atmosferica prin pulberi, gaze toxice etc.

Tratamentul balneoclimateric

Este recomandat in statiuni situate la altitudini sub 1.000 metri unde se vor face inhalatii cu ape minerale de la Slanic-Moldova si Vatra Dornei sau cu ape sulfuroase, slab mineralizate de la Olanesti, Calimanesti si Govora. Bune rezultate da si o cura salina de la Praid, Tg. Ocna si Slanic-Moldova, urmata de o cura de odihna la Predeal, Poiana-Brasov, Paltinis, Lacu Rosu, Semenic, Eforie, Mangalia si Neptun.

sursa articol: farmacia-verde.ro



Opinii


Spune-ţi opinia

Autentifică-te sau Înregistrează un cont nou pentru a putea scie o opinie

Autor: prof.univ.dr. Constantin MILICĂ

Bronsitele sunt afectiuni maladive, acute sau cronice, care constau din inflamarea persistenta a bronhiilor, cu tuse si expectoratii, provocate de o mare diversitate de factori, in deosebi infectii respiratorii cu virusuri, streptococi, stafilococi, ciuperci patogene. Un raport al Organizatiei Mondiale a Sanatatii din anul 1996 arata ca infectiile respiratorii reprezinta prima cauza de mortalitate prin boli infectioase din lume.
 

Bronsita acuta, in stadiul primitiv, este produsa de factori exogeni, virotici sau microbieni, in majoritate germeni saprofiti ai cailor respiratorii superioare. Acestia devin patogeni sub influenta unor factori favorizanti si predispozanti care declanseaza starile alergice: inhalarea de substante chimice, gaze toxice din mediul poluat (amoniac, clor, formol etc), mucegaiuri, fum de tigara, praf de casa, polen, par, pene. Rolul negativ al fumului de tigara este demonstrat statistic prin aceea ca din doi barbati fumatori a peste un pachet zilnic, cu varsta de 50 de ani, unul este bolnav de bronsita cronica.
 

Proliferarea microorganismelor daunatoare este favorizata de anumite conditii cum ar fi: frigul, ceata, vantul, schimbari bruste de temperatura, inhalarea aerului rece, umed sau prea cald, atmosfera insalubra si puternic viciata, consum de apa rece, surmenaj, subnutritie, debilitate si stare gripala.


Vizualizari: 5944