Colecistitele
Durerile provin din cresterea in volum a vezicii, cu mucoasa congestionata si pereti necrozati, uneori cu leziuni hemoragice superficiale. In afara de durerile puternice din zona hipocondrului drept, imediat sub coaste, se simt reflexe dureroase in spate si spre umarul drept. Urmeaza greturi, varsaturi bilioase, arsuri epigastrice, gust amar in gura dimineata, icter si subicter, balonari, constipatii, lipsa poftei de mancare, iritabilitate crescuta, astenie fizica sau intelectuala, oboseala, dureri de cap, febra cu frisoane, insomnii sau somn agitat cu cosmaruri, capacitate redusa de munca si de concentrare. Bolnavul este palid, tras la fata si prezinta transpiratii frecvente.
Complicatiile pot fi locale prin perforarea colecistului, urmata de o peritonita generalizata sau inchistata. Complicatiile la distanta sunt corelate cu obstructii ale canalului cistic sau coledoc si cu alte afectiuni (ciroza si ascita, icter infectios, angiocolita acuta, abcese hepatice, perforatie in peritoneu, pancreatita hemoragica, septicemie, tromboza venei porte si litiaza biliara cu tendinta de cancerizare. Prin blocarea mecanica a evacuarii ritmice a vezicii, microorganismele se inmultesc in interior si produc inflamatia mucoasei iar bila restanta determina depunerea de mal, nisip sau calculi biliari.
Crizele se intensifica dupa un consum excesiv de grasimi animale, sosuri cu rantasi, tocaturi, mezeluri, multe oua, tutun, cafea, alcool, sau la stari de stres, tensiune si oboseala.
Tratamentele fitoterapeutice
Au un arsenal larg de proceduri, folosind ceaiuri din plante cu proprietati antimicrobiene, antiinflamatoare, antispastice si depurative.
Pentru uz intern sunt eficiente infuziile din:
- frunze de anghinare, frag, frasin, iedera, menta;
- flori de galbenele, coada soricelului, musetel, lavanda, siminoc, arnica;
- herba de rostopasca, coada calului, urzica, papadie, sunatoare;
- matase de porumb (40 g la 500 ml apa);
- decocturi din radacini de cicoare si sapunarita, scoarta de dracila, seminte de in, anason, chimion, fenicul si ovaz.
În prezent sunt recomandate multe retete din amestecuri de plante cu efecte verificate:
- sunatoare (4 linguri), musetel, siminoc, papadie si troscot (cate 1 lingura);
- talpa gastei (30 g), valeriana (20 g), menta (15 g), sunatoare (10 g), coada soricelului (10 g), lavanda (10 g), fenicul (5 g) din care se ia o lingura, se infuzeaza in 200 ml apa fierbinte si se beau 1-2 ceaiuri calde pe zi.
Extern sunt indicate baile de maini si de picioare cu frunze de anghinare, petale si capsule de mac, radacini de pir, papadie si cicoare. Se mai folosesc comprese calde pe abdomen cu infuzie din coada calului si cataplasme cu varza cruda, strivita si incalzita, tinuta timp de cateva ore si schimbata de 2-3 ori pe zi.
Regimul alimentar
In faza dureroasa de crize acute se recomanda o dieta strict hidrica cu consumul unei cantitati de 1,5 litri lichide cu suc de lamaie, grapefruit, mere (cate o inghitituri la 30 minute). Dupa urmatoarele 2-3 zile se introduc legume fierte si pasate, decocturi de cereale (ovaz, tarate cu cartofi si compoturi din fructe). Se continua cu un regim de crutare consumand supe de zarzavat, gris, iaurt, lapte degresat, branza de vaci, carne slaba de vaca, sucuri de legume (morcov, telina, sfecla rosie, castraveti, patrunjel, spanac, ridichi), cartofi in salate, untdelemn, biscuiti, piscoturi si sucuri de fructe (cirese, visine, mere, pere, citrice) in cantitate de peste 2 litri pe zi, luate prin inghitituri rare. Se recomanda gospodinelor ca, in locul prajelilor si a rantasilor, sa prepare sosuri dietetice si anume: sosul tomat din rosii si bulion, sosul alb din albus de ou si lapte rece, sosul de zarzavaturi inabusite, sosul caramel din zahar ars folosit la mancaruri din fructe uscate (prune), soteuri de morcov, gris si orez cu lapte precum si sosul de fructe (mere, visine, cirese, caise).
Sunt excluse, in primul rand, grasimile animale precum si carnea grasa, peste gras, afumaturi, oua tari sau prajite, conserve, branzeturi grase sau fermentate, rantasi, prajeli, condimente, ciocolata, cafea, alcooluri tari. Trebuie subliniat ca grasimile prajite imbiba alimentele care raman prea mult timp in stomac, provocand dureri abdominale acute si constipatii.
Dimineata, pe nemancate, se iau 2 linguri cu ulei de masline sau de floarea soarelui cu putina zeama de lamaie dupa care bolnavul va sta 30 minute culcat pe partea dreapta. Bune rezultate da si consumul a 50 ml zeama de ridichi negre rase.
Mesele vor fi luate la ore fixe, fiind urmate de minim o ora odihna.
Regimul de viata
Impune repaus la pat, punga cu gheata pe hipochondrul drept, dieta hidro-zaharata. Sunt indicate, zilnic, exercitii fizice usoare in aer liber dar se vor evita eforturile mari, fizice si intelectuale, emotiile si starile de iritabilitate precum si viata dezordonata, fara armonizare intre munca, odihna si somn.
Tratamentul balnear se poate face, cu mare eficienta, prin cure de ape minerale de la Slanic-Moldova, Sangeorz si Olanesti.
sursa articol: farmacia-verde.ro
La revedere draga mea!
Nu uita că în fiecare zi îți dăruiesc o previziune și o etalare de tarot.
Te aștept!
Astro-expert Lunaala Moirae®
Urmărește-mă pe Facebook - Click aici
Urmărește-mă pe Google+ - Click aici
Urmărește-mă pe Linkedin - Click aici
Opinii
Autor: prof.univ.dr. Constantin MILICĂ
Colecistitele constau din inflamatii, acute sau cronice, ale peretelui vezicii biliare, in grade diferite (congestii, supuratii, gangrene), ca urmare a blocarii drenajului bilei prin canalele cistice ingustate. Frecventa bolii este substantial mai mare la femei cu varste intre 20-50 ani.
Colectistita acuta, foarte dureroasa, este provocata de infectii cu diferiti germeni microbieni (colibacili, streptococi, stafilococi, pneumococi, salmonele, bacilul tific si paratific). Acesti germeni ajung in colecist pe caile sanguine sau prin canalele care fac legaturile cu ficatul si cu duodenul.
Colecistita cronica este o inflamatie persistenta a peretilor supraingrosati, aparuta in urma formarii de calculi in interiorul vezicii (litiaza biliara) sau pe caile biliare (canalul hepatic si canalul coledoc). Mai intervin si alti factori: infectiosi, chimici, alergici, neurohormonali si distrofici. Boala mai apare in urma activarii unor afectiuni digestive (colita, apendicita, ulcere, refularea sucului pancreatic in colecist) sau prin intoxicarea cu saruri de aur, barbiturice si antibiotice.
Bila care trece prin vezica devine tulbure datorita continutului in bacterii polinucleare, celule epiteliale, puroi, exsudat si, eventual, calculi.