Degeraturile

In raport cu gravitatea afectiunilor produse asupra organismului, degeraturile au fost clasate in 4 grupe;

• gradul 1: inrosirea pielii insotita de mancarimi;
• gradul 2: invinetirea pielii, amorteli graduale si dureri, cu aparitia de basici cu continut seros sau sanguinolent;
• gradul 3: necrozarea superficiala a pielii si a tesutului subcutanat;
• gradul 4: cangrene adanci, uscate sau umede, in urma necrozarilor de profunzime.

Frecventa degeraturilor este mai mare la persoanele care lucreaza in frig (mai ales cu obiecte metalice), care stau mult in picioare fara miscare, la cei care calatoresc sau fac sporturi de iarna, cei care cad in apa rece sau sunt in stare de ebrietate.

Degeraturile se pot agrava prin complicatii care constau din  reducerea vitezei de circulatie a sangelui, arterite, mutilari de membre, incapacitate de functionare a picioarelor si a mainilor.

Tratamentele fitoterapeutice

Pentru degeraturile usoare se pot utiliza unele specii medicinale aplicate sub forma de bai locale, comprese sau cataplasme, fara a strange cu un bandaj care ar impiedica circulatia sangelui.

Baile locale se fac cu infuzii sau decoct in care se tin partile degerate, cu repetare de 3 ori pe zi, folosind:

• flori de galbenele (15-20 g la 1 litru apa clocotita) pentru refacerea circulatiei sangelui;
• herba de schinel (20 g fierte 15 minute in 1 litru apa), cu proprietati cicatrizante si antiseptice;
• scoarta de stejar (25-30  fierte 15 minute intr-un litru apa), cu actiune astringenta, cicatrizanta si dezinfectanta;
• muguri de plop negru (25-30 g la litru apa) cu calitati antiseptice si cicatrizante;
• radacini si frunze de telina, taiate marunt si fierte 45 minute in 2 litri apa; in decoctul cald la 40ºC se introduc partile degerate de 3 ori pe zi, cu repetare timp de 3-5 zile, reincalzind acelasi decoct;
• radacini de obligeana (200 g macerate la rece timp de 10 ore in 5 litri apa si apoi incalzire usoara pentru imbaierea locului afectat timp de 20 minute);
• fructe de castan salbatic (20 castane zdrobite si fierte timp de o ora in 5 litri apa); zilnic se face o baie locala timp de 30 minute, cu repetare  4-12 zile, in functie de gravitatea degeraturii;
• amestec din plante (frunze de nuc, schinel si frunze de gutui in parti egale, cate 4 linguri din fiecare la 3 litri apa) cu care se face infuzie pentru imbaierea partii degerate timp de 10 minute;
• amestec din sunatoare, musetel, galbenele si coada calului (in parti egale) din care se iau 3 linguri pentru prepararea unei infuzii in 3 litri de apa clocotita;
• amestec din flori de arnica si de fan, scoarta de stejar si radacini de obligeana din care se iau cat 3 linguri pentru infuzare in 3 litri apa clocotita;
• amestec din radacini de tataneasa (8 linguri), scoarta de stejar (4 linguri), flori de fan (4 linguri), flori de arnica (2 linguri) si herba de coada calului (2 linguri) fierte in 5 litri de apa;
• amestec din scoarta de stejar, salcie si arin (in parti egale) din care se iau 200 g pentru fierbere 10 minute in 5 litri apa; se face o baie locala pe zi la temperatura de 20-25ºC;
• amestec cu infuzie din frunze de nuc si flori de fan.

 Frecvent se utilizează:

• Cataplasme cu flori de galbenele, flori si frunze de lumanarica fierte 5 minute in lapte si seminte de gutui, macerate timp de 10 ore in apa clocotita.
•  Cataplasme cu foi de varza murata, hrean ras amestecat cu miere de albine, ridichi rase, cartofi zdrobiti, ceapa taiata in felii, frunze proaspete de aloe si un strat de miere de albine acoperit cu o panza curata.
•  Comprese cu infuzie de galbenele, decoct din seminte de gutui, muguri de brad, scoarta de stejar si sucuri din lamai, castraveti si ceapa.
•  Comprese din amestec de plante: scoarta de stejar (25 g), radacina de tataneasa (25 g), flori de galbenele (20 g), herba de menta (20 g) si flori de musetel (10 g); din amestec se iau 2 linguri la 250 ml apa care se fierbe 10 minute la foc domol.
•  Comprese din amestec de plante: flori de arnica si de fan, herba de coada calului, radacini de obligeana si scoarta de stejar din care se infuzeaza 2 linguri la 250 ml apa clocotita.
•  Tincturi pentru badijonarea zonelor afectate cu flori de galbenele (20 g flori macerate 8 zile in 100 ml alcool 70%) si diluate apoi cu apa fiarta si racita (1 : 10).
•  Unguente folosite la 1-2 zile dupa baile locale si comprese. Sunt eficiente alifiile de galbenele si propolis (de 3-4 ori pe zi) sau din fructe de vasc (100 g zdrobite si omogenizate in 100 g untura incalzita).
•  Frectii locale cu ulei eteric de menta si lavanda.

Apiterapia recomanda:

 unguent cu propolis in doza de 20-30% in vaselina, aplicat de 3 ori pe zi.
 

Regimul alimentar

Are un rol important necesitand cantitati sporite de calorii din care sa nu lipseasca fructele si legumele (morcov, telina, cartofi, gutui, portocale), bogate in saruri minerale care asigura mentinerea rezistentei locale si generale a organismului.

Regimul de viata

O practica empirica destul de des folosita si astazi, este frectionarea partilor degerate cu zapada; o asemenea practica este contraindicata deoarece poate accentua leziunile cutanate, ducand chiar la necrozarea lor. In drumul spre casa, victima va fi trasportata bine invelita in blanuri sau paturi groase, iar zonele degerate vor fi acoperite cu o blana sau o flanela groasa in care timp se vor consuma numai bauturi calde si dulci.

Pentru prevenirea degeraturilor este indicata calirea organismului in timpul iernii prin bai de soare, exercitii fizice, mers cu picioarele goale prin iarba umeda si prin apa marii. Se va purta o imbracaminte uscata si calduroasa, incaltaminte larga, captusita cu blana, manusi groase, ciorapi de lana sau bumbac.

Nu se poarta jartiere si bandaje care impiedica circulatia normala a sangelui. Se va evita imobilizarea corpului prin statul prelungit in picioare sau in pozitii fixe. De asemenea se va evita excesul de alcool si de tutun.

sursa articol: farmacia-verde.ro