Indigestiile si crampele stomacale
Declansarea durerilor este datorata unei alimentatii necorespunzatoare, o dispepsie cronica, unele stari nevrotice la stomac sau unele boli grave (sifilis, holera).
Tratamente fitoterapeutice
Sunt recomandate specii de plante cu actiune excitanta asupra secretiei gastro-intestinale, stimuland digestia care a devenit anormala. Prin actiuni de calmare a durerilor se reduc spasmele digestive si se favorizeaza evacuarea gazelor intestinale.
Din experienta multor generatii au fost utilizate multe retete eficiente in indigestii si crampe stomacale, cu specii de plante luate separat cat, mai ales, in amestecuri pentru obtinerea unor efecte cumulative.
- infuzii din flori (de coada soricelului), frunze (de menta, roinita, leustean, marar, telina), herba (de maghiran si cimbru de gradina –Thymus), radacini (de angelica), fructe (de anason si ienupar), coji (de pere si portocale).
- decoct cu pulbere din scoarta de ulm (2 lingurite puse intr-un borcan cu 200 ml apa rece); se adauga 250 ml apa clocotita si un pahar cu lapte in clocot obtinandu-se un terci cald. In amestec se mai adauga o lingurita pulbere de ulm si un ou crud care se omogenizeaza in mixer si se fierbe pana la ingrosare. Eficienta creste daca se adauga terci de orz germinat care contine enzime active in convertirea amidonului la nivel de glucoza, maltoza si dextrine, usor digerabile. Dupa indulcire cu miere, intreaga cantitate se consuma pe parcursul unei zile.
- macerat din coji de nuca (cojile de la 4-5 nuci verzi in 1 litru alcool 40º) sau din radacini de obligeana (3 lingurite in 750 ml apa rece).
- lichior medicinal din suc de gutuie (1,5 litri), 2 g scortisoara, 1 g cuisoare, 1 g nucsoara, 0,5 g miez de migdale amare si 500 ml alcool 40º; se macereaza timp de 3 saptamani, se adauga 300 ml sirop de zahar racit, se filtreaza si se pastreaza la rece in sticle bine astupate.
Frunze de menta, roinita, dud, afin, fructe de chimion, anason, corinandru, fenicul, ienupar si radacini de angelica.
Pentru uz extern se recomanda:
- cataplasme calde pe stomac cu mamaliga unsa cu ulei si otet sau cu ceapa rasa in otet sau cu faina de in amestecata cu faina de mustar;
- frectii pe abdomen cu otet de usturoi sau otet cu petale de trandafir, avand rol racoritor si antiseptic.
Regimul alimentar
In prima zi dupa o indigestie acuta se intrerupe alimentatia si se trece la un regim hidric, urmat de supe, apoi piureuri de legume si cartofi, carne fiarta, paine alba prajita si compoturi. La mese se bea putin suc de lamaie pus in apa calda.
Produsele alimentare care au dovedit o buna eficienta sunt: cartof, morcov, dovleac, orz si ovaz incoltit, patrunjel, unele condimente stimulatoare (hrean, mustar, usturoi, frunze de dafin) precum si unele fructe (lamai, gutui, piersice etc).
Regimul de viata
La formele severe de indigestii si crampe se recomanda repaus obligatoriu la pat si aplicarea de comprese calde pe abdomen, chiar numai cu apa simpla sau sarata. Uneori este necesara provocarea vomei prin gadilarea omusorului cu degetul, cu coada lingurii sau cu o pana.
sursa articol: farmacia-verde.ro
Opinii
Autor: prof.univ.dr. Constantin MILICĂ
Indigestia este consecinta procesului de prelucrare incompleta a alimentelor ingerate pana la produsii absorbabili la nivelul intestinului subtire (glucoza, acizi grasi, aminoacizi, nucleotide, saruri minerale etc).
Cauzele indigestiei constau din unele inflamatii ale mucoasei stomacului, constipatie sau diaree, activitate insuficienta a enzimelor din bila si a vezicii biliare, distrugerea florei microbiene si lenevirea stomacului prin miscari prea lente ale musculaturii. Survine adesea la 2-3 ore dupa mese copioase, cu alimente greu de digerat (oua, maioneza, carne grasa, mezeluri, vanat) sau in timpul noptii.
Consecintele indigestiei pot fi: fermentatii pe durate prelungite, tranzit intarziat, putrefactii, arsuri, greturi sau varsaturi, senzatie de balonare, ragaieli, halena fetida, gust amar in gura, uneori febra etc.
Crampele abdominale sunt localizate, mai ales, in epigastru, fiind