Asteniile
Simptomele caracteristice asteniei sunt: insomnia si somnul agitat, superficial si cu vise rele, din care persoana astenica se trezeste dimineata foarte devreme mai obosita decat la culcare. Oboseala accentuata persista in cursul zilei, fara sa dispara prin repausul obisnuit. Multi elevi, studenti si salariati simt o stare generala de slabiciune, moleseala, reducerea capacitatii de concentrare si somnolenta, adormind cu capul pe masa. Treptat, apar dureri de cap, aproape permanente, cu localizari occipitale si frontale, mai accentuate dimineata. Bolnavul prezinta stari de nervozitate, irascibilitate, neliniste, tulburari psihice cu senzatie de frica (anxietate), depresie psihica acuta, apatie, slabirea memoriei, reactii de melancolie si, uneori, tremuraturi ale membrelor si capului. Toate acestea se suprapun pe sentimentul de epuizare fizica, o sfarseala a fortelor proprii si reducerea aproape totala a capacitatii de munca.
Astenia se accentueaza la persoanele care au trecut prin anumite evenimente negative in perioada anterioara precum si la persoanele cu o viata dezordonata, fara obiective concrete in activitatea zilnica si fara respectarea unui anumit raport intre orele de munca si de odihna. Starea astenica se acutizeaza la cei ce traiesc intr-o atmosfera incordata in familie sau la locul de munca, cu certuri, reprosuri si invinuiri, uneori gratuite. In aceasta situatie, bolnavul apeleaza, adesea, la un consum exagerat de tutun, alcool, cafea si somnifere care agraveaza starile astenice.
Tratamentele fitoterapeutice
Se apeleaza la o gama larga de plante medicinale si aromatice cu actiuni sedative, antiseptice, antispastice, antidepresive si tonifiante, bogate in vitamine si in saruri minerale.
Cel mai simplu tratament de primavara consta din consumul zilnic a 8-12 tije crude de la florile de papadie (Taraxacum officinale), care asigura o buna protectie impotriva dezechilibrelor psihice si glandulare. Se poate folosi si tinctura din radacini de papadie (15-20 picaturi de 2-3 ori pe zi, diluate in 100 ml apa) care este un aromatic-amar cu efecte revigorante.
Cu efecte foarte bune este indicat un amestec din flori de tei, herba de sunatoare, cimbrisor, maghiran, sovarv, salvie si talpa gastei din care se prepara o infuzie, consumand zilnic cate doua ceaiuri calde intre mese si unul la culcare, timp de 3 saptamani. Actiuni recunoscute au si infuziile din frunze de anghinare, menta, roinita, busuioc, soc, mur, zmeur, coacaz negru si decocturi din fructe de anason, fenicul, macese, paducel, coji uscate de mere, radacini de valeriana si conuri de hamei.
In paralel, se vor lua cate 30 picaturi, de 2 ori pe zi, din tinctura de valeriana, ienupar si paducel, in parti egale, sirop de catina si bitter suedez.
In fiecare seara, timp de 15-20 zile, se recomanda bai calde, in care se toarna infuzii sau uleiuri eterice din flori de lavanda, iasomie, trandafir si tei, frunze de roinita, menta, muscata, herba de busuioc, salvie, cimbru de cultura si radacini de obligeana. La iesirea din baie are efecte bune un masaj cu uleiuri esentiale din plante aromatice, mai ales la nivelul tamplelor si pe coloana vertebrala.
Regimul alimentar
O atentie deosebita se va acorda alimentatiei complete, care sa contracareze carentele frecvente in vitaminele B, C, D, E, in acizi grasi (linolenic) si in unii aminoacizi esentiali, care participa la sinteza proteinelor din corp. Se va apela la efectele benefice ale salatelor de cruditati (urzici, spanac, patrunjel, varza, ceapa, usturoi), bine cunoscute ca excelente vitaminizante si mineralizante. Creste consumul de lactate (lapte, iaurt), sucuri de legume (morcov, telina, sfecla rosie, ridichi negre), grau germinat, seminte de dovleac, in si susan, nuci, paine integrala, ulei de soia, supe din fulgi de ovaz indulcite cu miere de albine si boabe de ienupar amestecate cu propolis si polen. De asemenea se vor consuma multe fructe proaspete (200-300 g pe zi) luate in fiecare dimineata, mai ales grapefruit, portocale, lamai, struguri, afine, coacaze negre, fragi si catina alba. O reteta combinata cu sucuri de legume si fructe, valoroase pentru proprietatile tonice, vitaminice si racoritoare consta din: 2-3 morcovi, 1 lamaie, 1 portocala, 3-4 mere, 10 g drojdie de bere si 1 lingura miere de albine care se consuma in tot cursul zilei. Efecte deosebit de bune are si vinul tonic obtinut din amestecul de siropuri din afine, coacaze negre si catina alba la care se adauga tinctura de gentiana in 500 ml vin rosu.
Regimul de viata
Va fi atent controlat in fiecare zi printr-un program ordonat de odihna si mese la ore fixe, somn in incaperi bine aerisite si gimnastica respiratorie efectuata dimineata cu fereastra deschisa. In cursul zilei se vor face plimbari in aer liber, eventual pe bicicleta sau descult prin iarba cu roua. Sunt indicate activitati sportive usoare si, acolo unde este posibil, munci fizice cu responsabilitati personale (lucrari intr-o gradina de legume, intretinerea florilor in sere, camp sau balcon, cresterea pasarilor de curte si a animalelor mici-iepuri, miei, vitei). Implicarile zilnice in decoratiuni interioare, pictura dupa natura si muzica vor putea fi preocupari tamaduitoare.
In timpul liber se vor evita vizionari de filme TV cu actiuni tensionate sau cu brutalitati; acestea vor fi inlocuite cu lecturi usoare si discutii placute purtate cu prieteni adevarati. Nu se vor face bai de soare (mai ales plaja la mare) si nu se vor face deplasari in plin soare, la orele toride din zi.
In unele cazuri astenia se manifesta si prin alte dereglari ale sistemului nervos cum ar fi: depresia psihica, anxietatea, insomnii cronice, pierderea partiala a memoriei etc. Toate aceste manifestari vor fi tratate cu maxima atentie de catre membrii familiei fara a le considera boli incurabile ci doar stari vremelnice de disconfort psihic si fizic.
sursa articol: farmacia-verde.ro
Opinii
Autor: prof.univ.dr. Constantin MILICĂ
La iesirea din iarna, din cauza alimentatiei predominant alcatuite din carne si a consumului insuficient de vitamine si minerale, multe persoane mai sensibile si anemice manifesta o stare generala anormala, cu semne de astenie fizica si nervoasa, in grade diferite.
Pe langa avitaminoze, in declansarea asteniilor, mai intervin unii factori interni, cum ar fi complexul de boli infectioase cronice, hepatobiliare, intoxicatii ale sangelui, parazitoze, boli neurologice si diverse afectiuni canceroase. Ca factori externi agresivi, cu rol in declansarea asteniei, pot fi mentionati: socurile mari de temperatura la trecerea de la iarna la primavara, suprasolicitarile nervoase la inceput de sezon, aerul viciat din locuinte insuficient aerisite in timpul iernii, lumina redusa din case, poluarea din mediul de viata si de activitate precum si eforturile fizice sau intelectuale la nivele care depasesc posibilitatile individuale de rezistenta si de acomodare.