Teama (anxietatea) - ghid practic pentru oricine

De obicei, gândurile negative generate de anxietate iau forma unor întrebări. Aceste întrebări sunt orientate spre confirmarea propriilor convingeri, fie că este vorba de necesitatea aprobării, perfecțiunii, securității etc.
În acest sens, aceste emoții au funcția de a te ajuta să îți atingi obiectivele. Care, în cazul anxietății, sunt de a fugi sau de a ataca, și acest lucru se întâmplă prin comportamentul tău. Dar când ești nerăbdătoare, la un nivel nesănătos, constați că emoția nu mai este de ajutor. În schimb, aceasta împiedică realizarea obiectivelor tale și generează obstacole în calea obiectivelor tale.
Cheia pentru a evita acest lucru constă în schimbarea interpretărilor tale în timp ce îți modifici comportamentul. Pentru a face acest lucru trebuie să poți detecta propria credință. Trebuie să îți pui întrebări, să le dezbați și să le înlocuiești cu cele bazate pe adevăr și realitate.

Întrebările anxietății

Am menționat mai sus că de multe ori anxietatea comunică cu tine prin a-ți pune întrebări care te avertizează și te activează la nivel fiziologic. 
Ele tind să fie întrebări negative, care vizează filtrarea realității. 
Așadar, poți doar să estimezi probabilitatea unui pericol, văzută ca o posibilitate foarte probabilă, desigur.

Anxietatea tinde mereu să întrebe despre această posibilitate ușoară. Dar, în cazul anxietății generalizate, posibilitatea de pericol se extinde la o multitudine de situații din viața de zi cu zi. Acest lucru împiedică în mare măsură viața de zi cu zi a ta.

"Ce se întâmplă dacă?”. O întrebare care apare peste tot (în ceea ce privește copiii, partenerul tău romantic, circumstanțele de mediu, munca ...). Acest lucru te obligă să rămâi alertă prea mult timp și în prea multe circumstanțe, fără nici o odihnă, nici fizică sau mentală.

Tu simți că trebuie să-ți faci griji pentru ca acele posibile catastrofe, deși improbabile, să se întâmple. Și în cele din urmă, constați că îngrijorarea care te invadează este ceea de ar trebui să fii cu adevărat îngrijorată.

Tulburare de panică: Ce se întâmplă dacă am un atac de cord? Și dacă înnebunesc? Și dacă va fi cutremur? etc.

În acest caz simți anxietate din cauza simptomelor propriei tale anxietăți. Este ca și cum copilul se teme de umbra lui. Cu cît e mai mult fuge, cu atât mai mult îl urmărește.

Întrebările se referă la consecințele catastrofale ale manifestărilor fiziologice ale anxietății. Acestea ar putea părea asemănătoare cu anumite boli și te-ar putea face chiar să crezi că vei muri sau vor muri. Sunt oameni care se tem, de asemenea, de leșin, de a înebuni sau "a face o scenă" în public. Acest lucru îi face să evite din ce în ce mai mult oamneii, consolidând astfel agorafobia lor.

Ipohondrie: Ce se întâmplă dacă sunt diagnosticată cu o boală terminală?

Așa cum te-ai aștepta, în caz de ipohondrie, anxietatea te sperie întrebându-te despre posibilitatea ca tu să te îmbolnăvești. Ea chiar adaugă ideea de moarte. Pentru a încerca să ameliorezi această teamă, verifici din nou și din nou sau eviți să mergi la doctor. În acest fel, chiar dacă ești bolnavă, nu vei afla despre asta și nu va trebui să supraviețuiești acelei nemulțumiri.

Anxietatea socială: Ce se întâmplă dacă înebunesc? Dar dacă vede lumea că sunt timidă? Dar dacă fac “o scenă” în public?

În anxietatea socială, diavolul tău mic te întreabă în mod constant ce s-ar întâmpla dacă face un nebun din tine, dacă nu ai nimic de spus la o întâlnire, dacă te înșeli sau ce ar putea gândi alții despre tine.

Acest bombardament de întrebări te face să reacționezi cu teamă. Roșești de rușine, transpiri, râgâi, etc. și, de asemenea, te temi de faptul că aceste simptome vor fi vizibile pentru alte persoane. 
Acest lucru te face să te simți și mai "slabă”. În cele din urmă ajungi să fugi de "situații periculoase", confirmând că aceasta este singura ta alegere.

Anxietatea este un diavol mic

Așa cum tocmai ai citit, anxietatea este un diavol mic care te iubește să te ține în alertă, să te vadă transpirată, să tremuri, să fii spălată sau hiperventilată. 
Acest diavol are plăcerea să îți pună întrebări negative sau să îți spună că totul este periculos și că ar trebui să fugi pur și simplu.

Cu cât îi acordzi mai puțină atenție, cu atât mai mult va obosi. Încet, va începe să te lase în pace. Cheia este să îl privești drept în ochi, să îl accepți și să îi spui că știi deja toate trucurile sale. 
Dar, de data aceasta, ai frâiele în mâinile tale. Nu te vei lăsa înfricoșată atât de ușor. 

Provocă acel diavol mic. Întreabă-l și nu-l crede, pentru că e un mincinos mare. 
Dar, deși te poate face să te simți rău, incomod sau speriată, amintește-ți mereu că nu este decât o interpretare ireală a realității. 
Amintește-ți, că simptomele sunt doar rezultatul unei emoții pe care adânc doar vrea să te ajute.

Și să mai știi, că există și un tratament. Ți-l recomand cu drag. Acest tratament a fost prescris de Dale Carnegie. Iată rețeta:
“Fii ocupată. Este cel mai ieftin drog de pe pământ - și unul dintre cele mai eficiente”.

Știi că eu cred în tine! Hai că poți!

La revedere draga mea!
Nu uita că în fiecare zi îți dăruiesc o previziune și o etalare de tarot.
Te aștept!

Astro-expert Lunaala Moirae®
Urmărește-mă pe Facebook - Click aici
Urmărește-mă pe Google+ - Click aici
​Urmărește-mă pe Linkedin - Click aici