Rolul ingerilor in viata ta

Dumnezeu, purtând semnul unei relaţii cu umanitatea: în splendoarea condiţiei de mediator celest, îngerul, de fapt, ascultă; în inima puterii sale stă o smerenie desăvârşită, care îl face să participe la relaţia dintre Dumnezeu şi om în mod paradoxal, retrăgându-se.
Vocaţia mediatorului se vădeşte astfel a fi de ordinul diafanului: el este mediul sau receptacolul vederii; virtutea sa constă în a permite întâlnirea, în timpul căreia se retrage discret în spatele scenei.
Chiar şi într-o situaţie de aparentă părăsire, Dumnezeu face ca firele alianţei sale cu omul căzut să fie ţesute continuu de făpturile îngereşti, care nu sunt doar urmele unei transcendenţe ce se retrage sau îşi „întoarce privirea”, ci şi treptele care îi manifestă voinţa şi conduc spre prezenţa ei deplină.
Ca mesageri, îngerii vădesc o intenţie originară şi slujesc în virtutea unei cunoaşteri superioare: captează şi transmit ceea ce se refuză unei întâlniri frontale, dar, prin chiar faptul medierii, marchează distanţa faţă de prezenţa transcendentă.

Accesul la Hristos ca principiu al ierarhiei cereşti nu poate să nu ţină seama de treptele angelice. Iisus însuşi, ca om, se supune legii medierii angelice: „Ba văd că şi în taina dumnezeiască a iubirii de oameni a lui Iisus au fost introduşi întâi îngerii, apoi prin ei a trecut şi la noi harul cunoştinţei. (...) Căci (...) şi Iisus Însuşi, cauza mai presus de fiinţă a fiinţelor celor mai presus de ceruri, după ce a venit fără schimbare la noi, nu iese din buna rânduială potrivită oamenilor, aşezată şi aleasă de El, ci se supune ascultător chipurilor de lucrare stabilite de Tatăl şi Dumnezeu prin îngeri şi mijlocirea lor”. Cu alte cuvinte, îngerii nu sunt doar mesageri pentru oameni, ci mediază şi în legătură cu umanitatea lui Hristos.
Citeste cartea … click aici

Opinii

În îngeri, condiţia divină şi cea umană ajung la o „convieţuire” care nu este nici propriu-zis divină, întrucât e creaturală, nici propriu-zis umană, întrucât are libertăţile lipsei de materie.

Îngerul ca făptură de interval care urcă şi coboară între cele două capete ale scării lui Iacob, este deopotrivă inferior şi superior: inferior ca fiinţă creată, superior ca mesager al lui Dumnezeu în relaţie cu omul.
Dar această superioritate conţine, prin chiar faptul că aparţine unui mediator, posibilitatea unei redimensionări, pentru că nu se defineşte doar în funcţie de Dumnezeu, ci şi în raport cu omul.
Superioritatea îngerului constă în a coborî spre oameni, rămânând în urcuşul continuu al lumii sale, şi în a urca spre

0 opinii / Spune-ţi opinia